Ce este atriţia dentară?
Atriția este cea mai obișnuită și comună leziune dentară non-carioasă. Atriția se manifestă prin uzura dinților de-a lungul anilor, în timpul masticației, pe când celelalte leziuni sunt cauzate de agenți externi, cum ar fi: alimentele acide, utilizarea excesivă de scobitori, periajul agresiv sau semințele de floarea soarelui strivite în gură.
Atriția se aseamănă foarte mult cu abrazia. Diferenţa constă în faptul că atriția afectează toţi dinții, pe când abrazia este întâlnită frecvent la dinții frontali, deoarece au mai mult contact cu mediul extern.
Atriția se produce lent, de-a lungul anilor. Cu toate acestea, la unele persoane rata de uzură este mai accelerată, iar atriția este mai pronunțată. Aceasta se datorează faptului că se îmbină mai multe forme ale acesteia, iar smalțul devine mai predispus.
Cauze ale atriţiei dentare
- Bruxismul: încleștarea maxilarelor în timpul nopții sau în situații nervoase și stresante.
- Absenţa dinţilor masticatori: dinții laterali sunt utilizați pentru masticaţie, iar cei frontali pentru a muşca. Atunci când lipsesc dinții masticatori, rolul lor le revine dinților frontali. Astfel, dinții frontali sunt supuși unor forţe mai mari decât cele normale, si prin urmare se vor uza mai repede.
- Lucrări protetice incorecte: dacă unele lucrări protetice (coroane și punți dentare sau implanturi) nu au un raport corect cu dinții antagonişti, se vor crea niște puncte de contact neuniforme. Punctele mai înalte vor eroda țesutul dentar al dinților opuși.
- Disfuncţii ocluzale: ocluzia este modul în care maxilarele vin în contact. Ȋn mod normal, ocluzia corectă constă în contacte de aceeaşi intensitate pe premolari şi molari (dinții masticatori), iar în zona frontală maxilarul superior depășește puțin maxilarul inferior. Ȋn cazul disfuncțiilor de ocluzie, contactele dintre dinți sunt dezechilibrate, ceea ce ar putea duce la atriţie.
Tratamentul atriţiei dentare
- Restaurările din compozit – completarea cu material fotopolimeric în zonele unde dintele s-a erodat, restaurȃnd astfel întreaga coroană dentară;
- Restaurările din ceramică – se indică în cazul uzurii mai pronunţate. Fiind mai rezistente, acestea sunt recomandate pentru dinții laterali.
- Faţetele dentare din ceramică – utilizate cel mai frecvent la dinții frontali, fiind mai estetice și mai rezistente decât restaurările din compozit;
- Coroanele dentare – utilizate în cazul în care dintele este afectat mai mult de jumătate.
